■■
Potrivit UE și
CoE, toţi copiii de vârstă mică din Europa trebuie
să înveţe două limbi pe lângă limba/-ile naţională/-e a/-le
ţării în care locuiesc. La nivelul educaţiei primare, cu excepţia
Italiei și
Ucrainei, toate ţările/regiunile oferă sprijin suplimentar
noilor-sosiţi în vederea învăţării limbii naţionale.
■■
Exceptând Ţara Galilor, toate ţările/regiunile raportează ofertă de
limbi străine la nivelul învăţământului primar. În Danemarca
și
Grecia, sunt obligatorii două limbi străine, 18 alte
ţări/regiuni având o limbă străină obligatoru. În Anglia, Irlanda
de Nord și
Scoţia limbile străine sunt opţionale.
■■
Limbile străine se predau începând din clasa I primară în 12 din
ţările recenzate, din etapa de mijloc în şapte ţări și doar în
Olanda, Elveţia și
Scoţia din ultima clasă a școlii primare.
■■
Engleza, franceza şi germana figurează drept limbile cel mai frecvent
predate.
În multe cazuri, una din aceste limbi este disciplină
de studiu obligatorie pentru toţi elevii. Italiana, rusa şi spaniola sunt alte limbi străine oferite cu caracter
fie obligatoriu,fie
opţional.
■■
Învăţarea Integrată de Conţinut și
Limbă (CLIL) este larg răspândită
în cazul limbilor străine doar în Spania, această abordare
fiind utilizată în 13 alte ţări/regiuni, chiar dacă nu în
mod sistematic.
■■ Șapte
ţări/regiuni raportează utilizarea explicită a Cadrului European Comun de Referinţă
(CEFR) în domeniul învăţării limbilor
străine, deși
un număr mai mare dintre acestea își bazează standardele naţionale
pe principiile și
abordările CEFR. Nivelul
CEFR vizat pentru învăţarea limbilor străine la acest
grup de vârstă este A1/A2.
■■ În
afară de Danemarca și
Estonia, limbile R/M sunt oferite în 22
de ţări/regiuni.
Orele de limbi R/M și
cele de alte discipline predate prin
intermediul limbilor R/M sunt accesibile
tuturor elevilor, indiferent de mediul lingvistic al acestora, în 20 de ţări/regiuni, deși
Bulgaria și
Grecia oferă aceste limbi doar
vorbitorilor native. Oferta
este bogată într-un număr de
ţări/regiuni, dintre care Austria, Bulgaria, Italia, Lituania, Româniam,
Ucraina și
Ungaria oferă patru sau mai multe limbi R/M ca discipline de sine stătătoare
sau, în majoritatea cazurilor, ca mediu de instruire. Douăsprezece
ţări/regiuni raportează utilizarea pe scară largă a CLIL, alte şase afirmând că
această abordare este utilizată în unele zone.
■■ Doar cinci ţări/regiuni raportează
ofertă pentru limbile imigranţilor la ciclul primar. Acestea sunt Austria, Danemarca, Elveţia (în cantonul
Zurich), Franţa, și
Spania. În Elveţia și Franţa, orele de limbi ale imigranţilor sunt deschise
tuturor elevilor, în timp ce în Austria, Danemarca și Spania, acestea sunt rezervate vorbitorilor nativi ai
limbilor imigranţilor. În Elveţia și Spania, orele sunt programate parţial în timpul programului
școlar, iar în alte ţări sunt
oferite ca activităţi extra-curriculare. Performanţa în privinţa limbilor imigranţilor nu este
corelată cu standarde naţionale, regionale ori la nivelul școlii, deși dezvoltarea deprinderilor de limbă este monitorizată în
toate ţările, cu excepţia Austriei.
Orele în limbile imigranţilor sunt finanţate total de către stat în Austria și Danemarca, iar în Franţa,
Elveţia și
Spania acestea sunt finanţate, în principal, de către ţara de origine.
■■ La nivelul învăţământului
primar, în ţările/regiunile recenzate, limbile sunt predate de profesori de
limbi calificaţi, după cum urmează: în 16 ţări din 24 pentru limba naţională,
în 17 ţări din 22 pentru limbile R/M, în 14 ţări din 23 pentru limbi străine și în două ţări din cinci pentru
limbile imigranţilor. În
Anglia, Austria, Elveţia, Franţa, Italia, Irlanda de Nord, Olanda, și Scoţia, limbile străine sunt
predate de învăţători cu calificare generală. Formarea iniţială și formarea continuă sunt larg răspândite în majoritatea
ţărilor/regiunilor, cu excepţia formării pentru limbile imigranţilor.
■■ O zonă
care trebuie evident dezvoltată în domeniul limbilor străine o constituie
mobilităţile pentru profesori: nouă ţări/regiuni din 24 raportează absenţa
totală a acestui gen de sprijin, numai Anglia și Catalonia raportând programe structurate de
mobilitate pentru profesori.
Trebuie făcut mai mult pentru a-i stimula pe profesorii de limbi să petreacă
mai mult timp în ţara a cărei limbă o predau în vederea dobândirii unor
competenţe lingvistice și culturale superioare.
■■ Un număr de ţări/regiuni iau
măsuri active de creștere
a numărului profesorilor de limbi.
Danemarca, Elveţia și Estonia,
Ţara Bascilor recrutează profesori pentru limba naţională. Anglia, Bulgaria, Danemarca, Frizia, Lituania, Ucraina și Ungaria, recrutează profesori
suplimentari de limbi străine.
Bosnia&Herţegovina, Danemarca, Irlanda de Nord, Scoţia, Spania, Ţara
Bascilor și
Ucraina recrutează profesori de limbi R/M. Niciuna din ţările/regiunile recenzate nu recrutează
activ profesori pentru limbile imigranţilor.
A elaborat: Lepădatu Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu