VIAȚA ANIMALELOR

Mamifere

Diversitatea uimitoare a clasei Mammalia variază de la mici şoareci de câmp, cât un degitar, până la mare balenă-albastră, care cântăreşte de 1750 ori mai mult decât un om . Flexibilitatea, adaptabilitatea şi inteligenţa mamiferilor le-au permis să ocupe toate continentele şi aproape toate habitatele, să populeze spaţii terestre, subterane, din copaci, din aer şi din ape dulci şi sărate. Deşi forma corpului diferă, mamiferile au în comun unele caracteristici unice. Trăsătura lor definitorie este osul fălcii inferioare, care se ataşează direct de craniu. Mamiferile sunt endotermice ("cu sânge cald"), îşi hrănesc puii cu lapte produs de glandele mamare şi au, de obicei, păr pe corp.

Origini şi anatomie

Mamiferile au evoluat de la un grup de reptile asemănătoare cu mamiferile care aveau o muşcătură puternică şi dinţi complecşi. Primele mamifere adevărate, cu articulaţia maximală distinctă între dentar şi craniu, au apărut acum 195 de milioane de ani. Aceste animale morganucodontide erau creaturi nocturne, cu o lungime de doar 2,5 cm, care se hrăneau cu insecte. Acum aproximativ 65 de milioane de ani, modificarea radicală a climatului global a determinat extincţia a 70% din speciilev de animale, inclusiv a dinozaurilor. Mamiferile au supravieţuit şi au început să populeze noi spaţii, eveniment reprezentînd începutul unui proces care a determinat apariţia varietăţii remarcabile de specii existente azi.

Creierul mamiferului este mare)în comparaţie cu corpul) şi este complex. Simţul mirosului este important în comunicare. Vederea în culori a apărut independent la o serie de mamifere, iar vederea binoculară permite primatelorsă estimeze distanţele. Toate mamiferile au trei oase în urechea medie, iar majoritatea au o ureche externă pentru a capta sunetul.

pielea animalelor conţine tipuri diferite de glande. La femele, glandele mamare secretă laptele cu care-şi hrănesc puii. Glandele sebacee produc un lubrifiant  uleios care le protejează blana şi o face impermiabilă. Cele sudoripare sunt importante în controlul temperaturii. Glandele odorante produc mirosuri ce transmit statului, condiţia sexuală precum sconcşii, mirosul este utilizat şi pentru apărare.