Linkuri utile: Mircea Vulcănescu

1. Mircea Vulcănescu
2. Biografie de martir: MirceaVulcănescu
3. Mircea Vulcanescu
4. Identitatea românească în viziunile lui Mircea Vulcănescu, Emil Cioran şi Constantin Noica
5. MirceaVulcănescu
6. DeţinutulK 9320: Mircea Vulcănescu de Ioana Diaconescu
7. Revistă creştină de opinie şi atitudine MirceaVulcănescu
8. MirceaVulcănescu – Dimensiunea românească a existenței. Despre actualitateaidentitară, cu autori vechi 
9. Mircea Vulcănescu. Mari valori româneşti
10. Interviucu Mariuca Vulcanescu (I). Despre viata lui Mircea Vulcanescu pana la arestare

A efectuat:Lepădatu Maria.

Scriitori în arhiva CNSAS

Deţinutul K 9320: Mircea Vulcănescu

La 28 octombrie 1952 se stinge din viaţă în penitenciarul Aiud Mircea Vulcănescu, scriitor, filozof, sociolog, economist, spirit enciclopedic şi personalitate complexă a generaţiei anilor '27. 

Între 1940-1941 ocupă poziţii importante în administraţia naţională, iar din 27 ianuarie 1941 devine subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice, unde rămîne pînă la 23 august 1944. Onorat cu distincţii şi mari ordine naţionale în semn de recunoaştere pentru serviciile aduse statului român, după 23 august 1944 devine, tot în Ministerul Finanţelor Publice, director al serviciului Datoriei Publice. 

Condamnat la 9 octombrie 1946 la opt ani temniţă grea, rămîne în detenţie pînă în ianuarie 1948, cînd instanţa de judecată îi menţine, în urma recursului prelungit, pedeapsa din 1946. 

La fila 9 a dosarului citim o notă a corpului de filaj cu două afirmaţii contradictorii: una este: ,Mircea Vulcănescu funcţionar de carieră nu a făcut politică" şi alta: ,Mircea Vulcănescu făcea parte din Guvernul Antonescu, care la 22 iunie a declarat război Rusiei sovietice şi este socotit criminal de război. ş...ţ "Numele său a fost citat la Tribunalul Poporului în martie 1945. De la acea dată a fost suspendat din serviciu în urma legii de purificare a aparatului de stat". 

În Dosarul penal 232, volumul 23, Alexandru Marcu şi alţii, din ACNSAS (dosar ce cuprinde acte cu privire la lotul II al Guvernului Ion Antonescu din care făceau parte, printre alţii, ca şi condamnaţi criminali de război Alexandru Marcu şi Mircea Vulcănescu) se află dosarul de Penitenciar nr. 64/1952 P al deţinutului K9320/1948 Vulcănescu Mircea. Arestat preventiv fără mandat încă din 30 august 1946, condamnat la 20 octombrie 1948, i se alcătuieşte dosarul ce-i poartă datele de naştere, părinţii, ocupaţia la data arestării, averea la data arestării (în dreptul căreia stă scris: nimic), originea socială, studiile. în josul acestei prime pagini - amprenta degetului arătător stîng şi semnătura. 

A efectuat: Lepădatu Maria.

Limbile în învăţământul primar

Limbile în învăţământul primar

■■ Potrivit UE și CoE, toţi copiii de vârstă mică din Europa trebuie să înveţe două limbi pe lângă limba/-ile naţională/-e a/-le ţării în care locuiesc. La nivelul educaţiei primare, cu excepţia Italiei și Ucrainei, toate ţările/regiunile oferă sprijin suplimentar noilor-sosiţi în vederea învăţării limbii naţionale.

■■ Exceptând Ţara Galilor, toate ţările/regiunile raportează ofertă de limbi străine la nivelul învăţământului primar. În Danemarca și Grecia, sunt obligatorii două limbi străine, 18 alte ţări/regiuni având o limbă străină obligatoru. În Anglia, Irlanda de Nord și Scoţia limbile străine sunt opţionale.

■■ Limbile străine se predau începând din clasa I primară în 12 din ţările recenzate, din etapa de mijloc în şapte ţări și doar în Olanda, Elveţia și Scoţia din ultima clasă a școlii primare.

■■ Engleza, franceza şi germana figurează drept limbile cel mai frecvent predate. În multe cazuri, una din aceste limbi este disciplină de studiu obligatorie pentru toţi elevii. Italiana, rusa şi spaniola sunt alte limbi străine oferite cu caracter fie obligatoriu,fie opţional.

■■ Învăţarea Integrată de Conţinut și Limbă (CLIL) este larg răspândită în cazul limbilor străine doar în Spania, această abordare fiind utilizată în 13 alte ţări/regiuni, chiar dacă nu în mod sistematic.

■■ Șapte ţări/regiuni raportează utilizarea explicită a Cadrului  European Comun de Referinţă (CEFR) în domeniul învăţării limbilor străine, deși un număr mai mare dintre acestea își bazează standardele naţionale pe principiile și abordările CEFR. Nivelul CEFR vizat pentru învăţarea limbilor străine la acest grup de vârstă este A1/A2.

■■ În afară de Danemarca și Estonia, limbile R/M sunt oferite  în 22 de ţări/regiuni. Orele de limbi R/M și cele de alte  discipline predate prin intermediul limbilor R/M sunt accesibile  tuturor elevilor, indiferent de mediul lingvistic al acestora,  în 20 de ţări/regiuni, deși Bulgaria și Grecia oferă aceste limbi  doar vorbitorilor native. Oferta este bogată într-un număr  de ţări/regiuni, dintre care Austria, Bulgaria, Italia, Lituania, Româniam, Ucraina și Ungaria oferă patru sau mai multe limbi R/M ca discipline de sine stătătoare sau, în majoritatea cazurilor, ca mediu de instruire.  Douăsprezece ţări/regiuni raportează utilizarea pe scară largă a CLIL, alte şase afirmând că această abordare este utilizată în unele zone.

■■ Doar cinci ţări/regiuni raportează ofertă pentru limbile imigranţilor la ciclul primar. Acestea sunt Austria, Danemarca, Elveţia (în cantonul Zurich), Franţa, și Spania.  În Elveţia și Franţa, orele de limbi ale imigranţilor sunt deschise tuturor elevilor, în timp ce în Austria, Danemarca și Spania, acestea sunt rezervate vorbitorilor nativi ai limbilor imigranţilor.  În Elveţia și Spania, orele sunt programate parţial în timpul programului școlar, iar în alte ţări sunt oferite ca activităţi extra-curriculare. Performanţa în privinţa limbilor imigranţilor nu este corelată cu standarde naţionale, regionale ori la nivelul școlii, deși dezvoltarea deprinderilor de limbă este monitorizată în toate ţările, cu excepţia Austriei. Orele în limbile imigranţilor sunt finanţate total de către stat în Austria și Danemarca, iar în Franţa, Elveţia și Spania acestea sunt finanţate, în principal, de către ţara de origine.

■■ La nivelul învăţământului primar, în ţările/regiunile recenzate, limbile sunt predate de profesori de limbi calificaţi, după cum urmează: în 16 ţări din 24 pentru limba naţională, în 17 ţări din 22 pentru limbile R/M, în 14 ţări din 23 pentru limbi străine și în două ţări din cinci pentru limbile imigranţilor. În Anglia, Austria, Elveţia, Franţa, Italia, Irlanda de Nord, Olanda, și Scoţia, limbile străine sunt predate de învăţători cu calificare generală. Formarea iniţială și formarea continuă sunt larg răspândite în majoritatea ţărilor/regiunilor, cu excepţia formării pentru limbile imigranţilor.

■■ O zonă care trebuie evident dezvoltată în domeniul limbilor străine o constituie mobilităţile pentru profesori: nouă ţări/regiuni din 24 raportează absenţa totală a acestui gen de sprijin, numai Anglia și Catalonia raportând programe structurate de mobilitate pentru profesori. Trebuie făcut mai mult pentru a-i stimula pe profesorii de limbi să petreacă mai mult timp în ţara a cărei limbă o predau în vederea dobândirii unor competenţe lingvistice și culturale superioare.

■■ Un număr de ţări/regiuni iau măsuri active de creștere a numărului profesorilor de limbi. Danemarca, Elveţia și Estonia, Ţara Bascilor recrutează profesori pentru limba naţională. Anglia, Bulgaria, Danemarca, Frizia, Lituania, Ucraina și Ungaria, recrutează profesori suplimentari de limbi străine. Bosnia&Herţegovina, Danemarca, Irlanda de Nord, Scoţia, Spania, Ţara Bascilor și Ucraina recrutează profesori de limbi R/M. Niciuna din ţările/regiunile recenzate nu recrutează activ profesori pentru limbile imigranţilor.

A elaborat: Lepădatu Maria.

Comunicare şi discurs mediatic: o lectură sociologică / Camelia Beciu; pref.: Camelia Beciu. - Bucureşti: Comunicare. ro, 2009

ISBN 978-973-711-186-9

Discursurile nu indica explicit condiţiile lor de producere cu atât mai mult cu cât actorii sociali sunt interesati să lase impresia unui discurs unitar. Discursurile estompeaza unele condiţii de producere şi le evidenţiază pe altele; sau, altfel spus, pentru a-şi construi o poziţie, actorii sociali se referă – tactic – doar la unele aspecte… Rolul unei analize de discurs este de a identifica strategiile prin care actorii sociali construiesc unitatea aparenţa a discursului şi, deci, o poziţie faţa de ceea ce comunică şi faţă de interlocutor. 

Camelia Beciu este profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice si Administrative (SNSPA) şi cercetator la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Sociologia comunicării şi a spaţiului public, analiza de discurs şi comunicarea politică sunt domeniile de cercetare curente.Camelia Beciu este autoarea volumelor: Politica discursivă. Practici politice într-o campanie electorala (2000) şi Comunicarea politică (2002). Este de asemenea co-editor al volumului Europa şi spaţiul public. Practici comunicaţionale, reprezentări, climat emoţional (2007).

Comunicarea şi construcţia socială a realitaţii • "Dincolo de text": discurs şi comunicare • Comunicarea mediatică – o practică sociodiscursivă • Media, practicile de consum şi noile publicuri • Problemele "care ne privesc": comunicarea "de interes general" • Mitul opiniei publice • Televiziune şi viaţa cotidiană: conversaţia mediatică • Dispozitivul televizual: "Iată, cadrul în care discutăm azi" • Mediatizarea spectacolului politic: bătalia pentru "autenticitate"

A elaborat: Lepădatu Maria.

ZIUA INTERNATIONALĂ A FRANCOFONIEI. LINKURI UTILE

1. Francofone 2014
2. Ziua Francofoniei, sărbătorită în stil românescla Israel
3. Încep Zilele Francofoniei
4. Zilele Francofoniei
5. Zilele Francofoniei
6. Încep Zilele Filmului Francofon 2014
7. Zilele Francofoniei
8. Ziua Internaţională a Francofoniei
9. Ziua Internaţională a Francofoniei - 20 martie
10. Zilele Francofoniei, marcate la Alianța Franceză Constanța
11. Se apropie Zilele Francofoniei
12. Zilele Francofoniei
13. Zilele Francofoniei
14. Zilele Francofoniei
15. Luna Francofoniei
16. Zilele francofoniei 
17. În Moldova se vor desfasura Zilele Francofoniei
18. Ziua Internaţională a Francofoniei
19. Zilele Francofoniei vor fi serbate cu fast in R.Moldova
20. Science : une discipline prestigieuse, desscientifiques méconnus
21. Nature, Revue, Scientifique, Chercheurs,Français – Sciences
22. Nuclear Gate : Les scientifiques françaissont-ils des fraudeurs et des manipulateurs ? Les citoyens pourront-ilsdésormais faire confiance à leur expertise ?
23. Orientations scientifiques des filles enFrance : un bilan contrasté
24. Trente ans après la découverte du sida, lesscientifiques gardent espoir
25. La carte de séjour temporaire portant la mention« scientifique-chercheur 
26. Ingénieurs et scientifiques de France (CNISF)
27. Science : une discipline prestigieuse, desscientifiques méconnus
28. Climat : les scientifiques français débattent àhuis clos
29. Ziua Francofoniei, sarbatorita prin concursuri
30. Moldova, la Ziua Internaţională a Francofonieila Stockholm

Selectat de: Cristina CATEREV

Semnificaţia absurdului şi înstrăinarea

Semnificaţia absurdului şi înstrăinarea.

Înstrăinarea umană, ca fenomen social deosebit de complex şi cu o mare putere de difuziune în universul relaţiilor interumane, devine mediul de existenţă a omului dezorientat, lipsit fr ideal. În lumecontemporană, există înstrăinării în formă şi modalităţi diverse şi generalizate la scara întregii societăţi s-a manifestat şi a produs anumite stări psihologice şi morale, contribuind, într-o măsură, la criza personalităţii umane, la perturbarea mecanismelor de integrare a individului în viaţa socială. Aceste efecte secundare ale înstrăinării s-au resimţit cu mare intensitate, începînd cu sfîrşitul secolului trecut şi începutul secolului nostru şi contribuind cu deceniile dintre cele două războaie mondiale şi mai ales după cel de-al doilea război mondial.

Absurdul situaţiilor fără ieşire ale omului dezorientat, depersonalizat, fără ideal şi perspectivă, a condus treptat la conturarea unei concepţii despre absurd care, deşi nesistematic expusă într-o doctrină filosofică, se poate distinge totuşi în cîmpul teoriilor filosofice. În genere, existenţialismul a contribuit sustanţial la accentuarea unei poziţii distincte în afirmarea absurdului pe plan filosofic, în special prin eseurile lui Camus şi prin lucrările lui Sartre, Heidegger şi Jaspers.

Desprinderea semnificaţiilor absurdului în plan logic şi filosofic va contribui la cunoaşterea absurdului din plan estetic, întrucît existpă corespondenţă şi un permanent schimb de substanţe între aceste trei planuri ale existenţei absurdului.

În plan logic, prin absurd (de la lat. Absurdus=discordant) se înţelege tot ceea ce contrazice regulile logicii, fiind sinonim cu ilogicul. Să vedem care este situaţia la diferite niveluri logice: idee absurdă este o idee ale cărei elemente sunt incompatibile; judecată absurdă este o judecată care conţine sau implică o inconsecvenţă : un raţionament absurd este un raţionament formal fals. În logică şi matematică se cunoaşte absurdul sub forma raţionamentului prin absurd. Aici trebuie distinse două aspecte :

Problema prin absurd –care este un raţionament ce probează adevărul unei propoziţiiprin evidenţa falsităţii uneia din concluziile rezultînddin contradictoria sa.

Reducerea la absurd- este un raţionalism ce conduce la respingerea unei aserţiuni, ajungîndu-se la o concluzie cunoscută ca falsă sau, dimpotrivă, la ipoteza însăşi.

Pentru a înţelege mai bine poziţia absurdului faţă de unele valori logice, să examinăm schema propusă de Robert Blanche.

Absurdul, ca semnificaţie, este stîns legat de uniersul de discurs al falsului, dar sub nici un motiv nu se confundă cu aceta din urmă. Falsul se raportează la ceea ce nu este ( dar apare afirmat în propoziţie), în timp ce absurdul se raportează la ceea ce nu este şi nici nu poate fi ( dar apare afirmat în propoziţie). De exemplu, propoziţia: Afară plouă- poate fi falsă atunci cînd situaţia reală este alta, opusă.

Raportul dintre adevăr şi fals este o relaţie ce se stabileşte între existenţa şi nonexistenţa în plan logic, în timp ce relaţia între adevăr şi absurd funcţionează între existenţă şi imposibilitatea existenţei.

A elaborat: Lepădatu Maria

Rolurile stilistice alte modurilor / timpurilor verbale

            INDICATIVUL

1. imprimă un caracter obiectiv acţiunilor, stărilor pe care le exprimă;
2. intră în opoziţie cu conjunctivul, făcându-se astfel distincţia dintre real şi ireal, dintre cert şi posibil.

           IMPERATIVUL

1. comunicare directă;
2. exprimă dorinţa sau voinţa emiţătorului de a determina o acţiune ori de a o împiedica;
3. exprimă atitudini şi trăiri subiective printr-un dublu sistem de semnale verbale şi paraverbale;
4. marcă textuală a stilului indirect - rol de teatralizare, de dinamizare a discursului personajelor;
5. alături de substantive sau adjective în vocativ reprezintă un indice al oralităţii stilului;
6. prezenţa lui în textul liric semnalează discursul dialogic sau monologul adresat care poate lua forma invocaţiei retorice.

            CONJUNCTIVUL

1. exprimă o acţiune posibilă, realizabilă, probabilă;
2. arată atitudinea emiţătorului faţă de acţiunea, starea, trăirea enunţată: incertitudine, ezitare, aproximaţie, dorinţă, protest, indignare;
3. substituie imperativul – rol de accentuare a subiectivităţii;
4. în textul liric, reprezintă deseori marca textuală a unui plan al imaginarului având rolul de a semnaliza trecerea de la dimensiunea reală la cea ideală.

 A elaborat:Lepădatu Maria.

Valorile stilistice ale timpurilor verbale

 Valorile stilistice ale timpurilor verbale

Textul literar – opinea lui   Dumitru Ieremia în studiul "Introducere în stilistica" - poate fi considerat ca o realitate cu două ipostaze consubstantiale  structura stilistică şi  funcţia de semnificare poetică. Structura stilistică generează lumea semantică a textului ţi poartă totodată mărcile Eului reztului. Ambele serii de mărci stilistice – ale eului auctorial şi ale eului textual – îşi definesc identitatea şi, implicit, originalitatea, prin modul de valorificare a potenţialuilui expresiv al limbii, a diverselor categorii estetice, semantice, morfologice si sintactice.

VERBUL, prin regimul sau privilegiat de nucleu al enunţării, reprezintă o sursă majoră de expresivitate artistică. Aceasta se construieste nu numai la nivelul continutului semantic şi al structurii lingvistice (verbe/locuţiuni verbale), ci şi la nivelul categoriilor morfologice specifice- timpurile, modurile, personale.

TIMPUL, cea mai complexa categorie, dezvoltă gradul cel mai înalt de complexitate în stiulul beletristic. Stilul beletristic îţi defineşte specificul prin construirea timpului gramatical într-o categorie narativa (D. Irimia),  implicând perspective temporale şi capacitate de spaţiere (prim-plan şi planuri de adancime).

A elaborat: Lepădatu Maria.

Ştiri din lumea Astronomiei

Un meteorit cu masa cât un autoturism s-a prăbușit în luna septembrie anul trecut, afirma astronomii spanioli. Impactul, cel mai mare văzut până în prezent, a produs un flash luminos care a putut fi observat de pe Pamant. Oamenii de ştiinţă au publicat observaţia lor în jurnalul lunar al Societaţii Regale de Astronomie.

Luna, prin lipsa atmosferei, face ca bucaţile mici de rocă din spațiu sa ajungă la suprafaţa Lunii intr-o cantitate impresionantă. Rezultatul este foarte vizibil - un număr mare de cratere de mari și mici dimensiuni acopera întreaga suprafată lunară. 

Deși nu există aproape nici o șansă ca un obiect foarte mare sa lovească Luna sau planetele, coliziuni cu obiecte mai mici sunt foarte frecvente chiar și astăzi. Sansele de a vedea una dintre acestea din întâmplare sunt destul de mici, de aceea oamenii de ştiinţă au creat rețele de telescoape care le poate detecta în mod automat.

A elaborat: Lepădatu Maria.

ASPECTUL CERULUI ÎN LUNA MARTIE 2014

Gemeni este constelaţia lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare Castor şi Pollux sunt uşor de identificat. Constelaţia Orion şi Câinele Mare se află spre sud – vest părăsind devreme cerul de seară, semn că iarna este spre final. Pe terioriul constelaţiei Gemeni o să vedem cu ochiul liber o stea foarte strălucitoare – planeta Jupiter ce se va observa în condiţii excelente pe cerul de seară, foarte sus pe cer (aproape de zenit). În luna martie ziua este aproximativ egală cu noaptea, iar pe data de 20 va fi şi echinocţiul de primăvară. Acest moment este marcat prin poziţia Soarelui în punctul vernal (intersecţia dintre ecuatorul ceresc şi ecliptică). După data echinocţiului de primăvară, Soarele va trece din emisfera sudică în cea nordică şi din acest moment va începe primăvara astronomică.

În luna februarie avem posibilitatea să observăm chiar de la începutul crepuscului de seară, constelaţiile cerul de iarnă. Este perioada din an în care constelaţiile şi obiectele “deep sky” specifice anotimpului de iarnă pot fi cel mai bine observate. Februarie este cea mai scurtă lună din an şi ultima din iarna calendaristică. În această lună, constelaţia Orion se află seara sus pe cer la culminaţie. Mai jos, în partea stângă se află strălucitoarea stea Sirius (cea mai strălucitoare stea din constelaţia Câinele Mare, dar şi cea mai strălucitoare stea de pe cer). Sirius este strălucitoare datorită faptului că emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele şi este relativ aproape de noi (8,6 ani lumină).

A elaborat: Lepădatu Maria.