"Eminescu
este unul din exemplarele cele mai splendide pe care le-a produs umanitatea.
Avem convingerea cã dacã mai trãia, sãnãtos, încã douãzeci de ani, el ar fi
fost considerat, fãrã putintã de contestare, ca unul din cei mai mari creatori
de poezie din întreaga literaturã a lumii. [...] Dar Eminescu nu este numai un
poet de geniu. Este ceva mai mult. El este cel dintâi care a dat un stil
sufletului românesc si cel dintâi român în care s-a fãcut fuziunea cea mai
serioasã a sufletului daco-roman cu cultura occidentalã"
S. Ciornei.
"Mintea lui Eminescu lucreazã cu ideea originilor lumii, a infinitului, a
creatiei, adicã cu cele mai înalte concepte fãurite de ratiunea omului. Printre
acestea, ideea eternitãtii stãpâneste mintea sa într-asemenea mãsurã, încât una
din atitudinile cele mai obisnuite ale poeziei sale este considerarea
lucrurilor în perspectiva eternitãtii. Este, în toatã poezia lui Eminescu, o
considerare a lucrurilor foarte de sus si foarte de departe, dintr-un punct de
vedere care rusineazã orice îngustime a mintii, orice egoism limitat. Marea
superioritate intelectualã a poetului este una din formale cele mai izbitoare
ale manifestãrii lui si aceea care explicã prestigiul atât de covârsitor al
operei sale."
(Tudor Vianu)
"Cu Eminescu apare în literatura europeanã ultimul mare poet romantic,
pãstrând în existenta si opera sa conturul caracteristic al dramei artistilor
romantici. Nãzuind necontenit spre un plan de viatã superior etic si artistic,
cãutând cu patos adevãrul si refuzând consecvent compromisul, Eminescu s-a
aflat în permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina noncomformismului,
a sinceritãtii în faptele de viatã, si a înãltimii de gândire, dublatã de o
sete de cunoastere absolutã. "
(Zoe Dumitrescu-Busuleanga)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu