Climatologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul climei, cu identificarea şi definirea
tipurilor de climă.
Clima nu este uniformă pe suprafaţă terestră, datorită acţiunii combinate a factorilor genetici. Proprietatea elementelor climatice au
un caracter zonal. În acest caz vorbim de zonalitatea climei, care este
determinată de forma Pamantului, inclinarea axei şi mişcarea de revoluţie.
Factorii substratului (caracterul suprafeţei 22422r1721w
terestre) şi dinamică atmosferică nuanţează şi amplifică foarte mult repartiţia
strict zonală a radiaţiei solare.
Tipurile de climă (sau climatele) redau caracteristici ale
temperaturii aerului, vânturilor, precipitaţiilor precum şi a altor elemente,
prin ceea ce au specific in raport cu alte regiuni mai apropiate sau
indepartate.
Clima unor regiuni de pe glob este descrisă prin termeni
generici, stabiliţi dupa zonele unde aceste caracteritici se pot observa cel
mai bine. Din acest punct putem trasa mai multe zone climaterice, care sunt
aşezate sub forma unor centuri în jurul Ecuatorului, pâna la poli în fiecare
dintre emisfere. Zonele climaterice respective pot fi diferenţiate după aria
vânturilor dominante, după scara temperaturilor, după scara precipitaţiilor sau
după raspândirea vegetaţiei şi a faunei.
Există numeroase clasificări ale zonelor climatice care
împart globul în şase zone climatice principale (numite A, B, C, D, E şi H) şi
apoi în subzone climatice în funcţie de temperatura medie şi de natura
precipitaţiilor. Astfel:
- zona
A este zona tropicală umeda,
- zona
B este zona tropicală uscata (arida),
- zona
C este zona temperată calda,
- zona
D este zona temperată rece (boreala),
- zona
E este zona rece polară, iar
- zona
H este clima alpina.
Zona cu clima caldă este cuprinsă între 0° -
30° latitudine nordică şi sudică şi se împarte la rândul ei în:
- zona
cu clima ecuatorială, între 0° - 5° latitudine N. şi S.,
caracterizată prin ploi zilnice, calme ecuatoriale şi un singur anotimp, aflată în preajma Ecuatorului este în mod egal încalzită de razele Soarelui care cad
perpendicular pe suprafata solului
- zona
cu clima subecuatorială, între 5° - 12° latitudine N. si S.,
caracterizată două anotimpuri, unul ploios - iarna si unul secetos - vara,
având drept vânturi dominante alizeele iarna şi calme ecuatoriale
vara
-zona
cu clima tropicală umeda, musonica, prezentă de exemplu în zona Oceanului
Indian, unde schimbarea anotimpurilor produce ploi torentiale şi furtuni
napraznice
-zona
cu clima tropicală uscată, prezentă de exemplu în desertul Sahara, unde caldura
foarte mare a distrus orice forma de vegetatie, dând nastere la deserturi
întinse.
Zona cu clima temperată este cuprinsă între 30° - 60° latitudine
nordică şi sudica şi se împarte la rândul ei în:
-zona
cu clima temperat oceanică, între 40° - 60° latitudine N. şi S.,
caracterizată prin patru anotimpuri blânde, multe ploi şi dominată de vânturile
de vest
-zona
cu climă temperat continentală, între 40° - 60° latitudine N. şi S.,
caracterizata prin patru anotimpuri, cu veri foarte calde si secetoase şi ierni
friguroase cu multa zăpada, precum în ţara noastră
-zona
subtropicală mediteraneeană, între 30° - 40° latitudine N. şi S.,
caracterizată prin patru anotimpuri blânde, cu veri secetoase şi calde şi ierni
blânde, fără îngheţ.
Zona cu clima rece este cuprinsă între 60° - 90° latitudine
nordică şi sudică şi se împarte la rândul ei în:
-zona
cu clima rece subpolară, între 60° - 66° latitudine N. şi S.,
caracterizată prin patru anotimpuri răcoroase, vara racoroasă, iarna cu ger
mare şi ninsoare abundentă, cu teritorii ce cuprind întinse păduri de conifere,
de exemplu taigaua siberiană şi cea canadiană
-zona
cu clima polară, între 66° - 90° latitudine N. si S., caracterizată prin doua anotimpuri, o vara cu zile foarte lungi, friguroasă, cu temperaturi
în jur de 5° C, când dezgheţul aduce explozia rapidă a unei vegetaţii mici şi o mulţime de ţânţari, iarna lungă cu ger mare şi aproape fără ninsoare. Aici
la nord de padurile de conifere, dincolo de cercul polar se întinde tundra.
Pe munţii înalti, oriunde s-ar afla acestia, se succed mai
multe zone climaterice odata cu cresterea altitudinii. Daca urcam pe un munte
aflat în zona ecuatorială de la clima tropicala umeda caracteristică poalelor
muntelui putem atinge clima de tundră la o înalţime suficient de mare, iar pe
vârf ne aşteaptă imperiul gheţii veşnice. Astfel pe muntele Kilimajaro, aflat
în centrul Africii în zona Ecuatoriala sunt la vârf gheturi veşnice, iar la
poale se întinde savana africană cu girafe, antilope, lei si leoparzi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu